bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi.
 
GOSSIP SHOP

Cosmetice si podoabe  

Din cele mai vechi timpuri, cosmeticele si podoabele au jucat un rol important în transfigurarea femeii. Aplicarea atenta a machiajului pe fata unei femei poate deveni o transfiguratoare întâlnire personala între ceea ce suntem si ceea ce aspiram sa fim.

O "fata noua" poate genera fulgerator o mare încredere în sine, si în acelasi timp poate fi o experienta stimulatoare pentru iubit. De asemenea, ritualul magic al machiajului ne poate încarca cu o forta speciala de autotransfigurare.

Utilizarea machiajului a fost folosita pentru trezirea si stimularea unor anumite sentimente. Importanta cosmeticelor în zilele noastre poate fi masurata prin vânzarile enorme ale acestor produse, chiar si în zonele considerate sarace.

Nici o femeie nu se simte completa, mai ales când nu este foarte frumoasa, dar chiar si atunci, fara sa fie machiata si fara sa poarte bijuterii, oricât de simpla ar fi. Chiar si înfatisarea cea mai naturala este cultivata cu osteneala.

În toate culturile, cosmeticele au ajutat la înfrumusetarea chipului si au transformat adeseori o fata comuna într-una "prezentabila" sau fascinanta.

Femeile egiptene, dupa bai parfumate, îsi acopereau corpul cu farduri, apoi treceau la machiajul fetei, un machiaj dificil, meticulos si cu mixturi complicate, ca faimosul "kohl" pentru înviorarea ochilor.

Rujurile, sub forma de creioane, serveau la accentuarea stralucirii buzelor. Produsele pentru mestecat întretineau gingiile roze si tari. Pentru obraji se foloseau diferite pudre si farduri pe baza de cinabru. Parul era pieptanat, împletit si parfumat. Nobilimea asiriana folosea cantitati mari de parfumuri si produse cosmetice.

Cuvântul arab, care a supravietuit pâna în zilele noastre, pentru fardul de ochi (khol sau kohol), înseamna liniste, calm. La început, egiptenii se serveau numai de sulfura de plumb, careia îi dadusera denumirea de kohol (khol), apoi, când au început sa foloseasca oxidul de magneziu, i-au dat aceeasi denumire.

Pentru machiajul ochilor se foloseau doua culori: negru (khol) pentru partea superioara a pleoapei si verdele malahit pentru partea inferioara. Rimmel a afirmat ca femeile din antichitate muiau un bastonas în khol si îl aplicau apoi direct pe pupila, pentru a da stralucire ochilor.

La început, fardul de pleoape avea un scop mistic, care a fost în mare masura uitat. Pe lânga faptul ca el accentueaza stralucirea naturala, forma si frumusetea ochilor, culorile închise absorb lumina reflectata. Kohl-ul este un produs oriental folosit în acest scop. Daca el este preparat într-un mod adecvat, are un efect terapeutic racoritor asupra ochilor. El trebuie sa fie preparat în mod corect, din funinginea substantelor medicinale, asa cum e camforul. O cercetare farmacologica recenta sugereaza ca adeseori camforul stimuleaza respiratia, inima si cortexul cerebral si are un efect puternic asupra îmbunatatirii memoriei. Mai mult, teste stiintifice au dovedit faptul ca preparate speciale pe baza de camfor pot dezvolta clarvederea.

Textele tantrice includ formule speciale pentru prepararea kohl-ului, care este deosebit de puternic prin arderea camforului împreuna cu alte substante volatile, sublimând fumul în afara vasului de metal, plin cu apa rece. Kohl-ul tantric este razuit si aplicat pe ochi, frunte si alte regiuni ale corpului.

Vârful degetelor, palmele, degetele de la picioare, calcâiele si uneori chiar si sfârcurile erau colorate în rosu corai, cu ajutorul sucului de "Kufra". Aceasta planta, cunoscuta sub numele de henne (cu care turcoaicele îsi vopseau parul în rosu), era mult apreciata datorita florilor sale mici si delicate si a unui parfum deosebit. Florile aveau forma de stele si cresteau în buchete, având un suc rosu-închis, provenind din frunze si tulpina. Timp de secole, femeile întregului Orient au purtat aceste flori în par, au strivit frunzele, le-au pulverizat si le-au amestecat cu cateshu (vopsea extrasa dintr-un copac indian) pentru obtinerea colorantului necesar.

S-a afirmat despre Cleopatra ca a fost prima femeie care a scris un manual privind îngrijirea frumusetii femeilor, ea fiind aceea care a descoperit o formula proprie de alifie. Cleopatra folosea mâlul Nilului si al trestiilor pentru a-si încreti parul ei negru, abundent. De asemenea, ea amesteca mâlul si urina proprie pentru a-si face o masca cosmetica. Pentru a scapa de parul care îi provoca neplaceri, folosea piatra ponce si penseta. Pentru stralucirea umerilor, se folosea de scoici pisate si de alabastru. Parfumul sau ("kyphi") tulbura întreaga Roma. Dupa Plutarh, acest "kyphi" era un amestec de miere, vin, planta henne, smirna, diferite radacini, lemn de trandafir, trestie mirositoare, crocus, macris, boabe de ienupar, cardamon, nard, etc. Formularul de cosmetica aparut în timpul reginei Cleopatra, ("Cleopatrae gynoeciarum libri"), în care erau indicate retetele folosite de ea, a fost distrus în incendiul renumitei biblioteci din Alexandria, dar textul lui a fost în parte reprodus de catre Criton. Moda cosmeticii s-a extins si în Asia Mica.

Femeile din Grecia au fost primele care au folosit carbonatul bazic de plumb pentru a-si albi fata. Aceasta substanta a ramas populara timp de secole, în pofida actiunii sale toxice, provocând uneori moartea celor care o foloseau. Lor le placea sa foloseasca o pasta pe baza de faina, pe care o lasau peste noapte si o înlaturau cu lapte. Kaolina, rezina si apa de roze erau renumite, fiind folosite în diverse scopuri si mai ales pentru scoaterea petelor de roseata. La greci, consumul de parfumuri devenise un viciu. Atenienii bogati îsi parfumau vinul cu violete si trandafiri, iar înainte de masa îsi ungeau parul cu parfumuri, sub pretextul ca astfel îndepartau betia. În timpul mesei lasau sa zboare în sufragerii porumbei ale caror aripi erau unse cu esente mirositoare si de pe care cadeau stropi de parfum peste vesmintele comesenilor. Pentru combaterea epidemiilor, obisnuiau sa îsi parfumeze camerele cu fumuri obtinute prin arderea plantelor aromate.

În Italia si mai ales la Roma, folosirea alifiilor de fata si a fardurilor a fost foarte raspândita. În numeroase pravalii de specialitate se vindeau diferite produse de parfumerie.

Ovidiu (43 î.e.n.-16 e.n.), în "Ars amandi"(Arta iubirii), cartea a treia, a descris folosirea unor preparate cosmetice. El a publicat si un cod al cochetariei - "Cosmeticele lui Ovidiu" (4 e.n.), acesta constituind un al doilea vechi formular de re?ete cosmetice.

Horatiu si Juvenal descriu si ei excesele la care se ajunsese cu folosirea cosmeticelor la romani. Sub domnia lui Nero, renumitul medic Discoride a publicat în limba greaca "Materia medicala", unde sunt pomenite pentru prima data depilatoarele. Martial (43-104 e.n.), în epigramele lui, descrie numeroasele preparate cosmetice folosite în acea perioada. În anul 100 e.n., Criton, medicul împaratului Traian, publica si el un formular de cosmetica, reproducând în parte retetele reginei Cleopatra. Aceasta lucrare s-a pierdut, dar partile ei principale au fost reproduse de catre medicul roman Galenus, întemeietorul galenicei, arta si stiinta prepararii medicamentelor. Parfumurile si produsele cosmetice s-au bucurat în tot imperiul roman de o mare cautare. La înmormântarea lui Nero a fost pusa sa arda mai multa smirna decât producea pe atunci toata Arabia timp de 2 ani. Sotia lui Nero, Popeea, lua cu dânsa în calatorii 100 de magarite, ca sa se spele cu laptele lor, ba chiar sa se si scalde în acesta. Împotriva transpiratiei, pentru a îndeparta mirosul, romanii aveau obiceiul ca dupa baie sa puna la subtiori mici pernite aromate.

Cruciatii au fost cei care au adus din Rasarit, printre altele, si diferite produse cosmetice, generalizându-se astfel folosirea lor în toata crestinatatea. În Anglia, începând cu epoca reginei Elisabeta I-a, folosirea parfumurilor a cunoscut o larga raspândire. Lavanda si menta englezeasca, parfumurile cele mai delicate din lume, au cedat locul moscului si "unturii de civette", care erau importate. Regina îsi parfuma manusile cu parfumul preferat, dar în aceeasi masura purta si o tableta mirositoare datorita faptului ca mirosurile din Londra epocii respective erau uneori insuportabile. A fost adoptat obiceiul oriental de a se stropi cu parfum. Tinerii purtau flacoane din care îsi stropeau parul si fata, dar aceasta moda a fost de scurta durata. Din anul 1600, stiinta cosmetica a fost raspândita între diferite grupuri alchimisti, barbieri, farmacisti, coafori, cameristi si chiar doamne nobile. În secolul al XIX-lea, o data cu marile descoperiri ale chimiei moderne, industria parfumurilor si apoi cea a produselor cosmetice au fost revolutionate.

Pentru majoritatea femeilor, alegerea combinatiilor speciale si încercarea lor este o adevarata placere. Atunci când sunt aplicate în mod adecvat si cu mult bun gust, machiajul si podoabele pot transforma foarte mult o femeie, ajutând-o foarte mult sa fie transfigurata si mentalizata de catre ceilalti într-un anume fel minunat, ales chiar de ea.

Aplicarea cosmeticelor colorate pe diferite parti ale corpului stimuleaza si concentreaza energia în acele locuri, datorita declansarii anumitor procese subtile de rezonanta. Preparatele cosmetice orientale contin anumite substante speciale: cinabru, pulbere si pasta de santal, pasta de sulf, pasta de orez, sofran, nucsoara, turmeric, arsenic, funingine de diferite substante, camfor, scoici si cenusa, iar dintre acestea, unele au un efect fizic si psihic asupra corpului. Machiajul extraordinar de puternic pentru corp este cel realizat din prafuri de droguri, cum ar fi: laurul, marijuana, opium si alte substante halucinogene, amestecate cu uleiuri parfumate si colorate cu pigmenti.

Un obicei estic consta în vopsirea în rosu a talpilor si palmelor unei femei. Aceasta este o parte a ritualului de "onorare a lui Shakti", si în acest scop sunt folositi pigmenti naturali, precum henna. În ritualuri mai complexe, picioarele femeii pot fi pictate în întregime cu desene de flori si anumite simboluri. Alte parti ale corpului, mai ales zonele unde exista o concentrare a fortelor, precum buricul, inima, gâtul, fruntea si palmele, pot fi si ele ornamentate. Astfel de practici sunt foarte placute din punct de vedere estetic, cât si stimulatoare erotic, ajutând la trezirea imaginatiei creatoare. Ele confera ceva misterios si dau o nota de intimitate relatiei. În plus, gradul de concentrare mentala necesara pentru a aplica machiajul cu succes pe corp va ajuta la controlul asupra mintii, care este hoinara.

Majoritatea femeilor se simt atasate de podoabele si de bijuteriile personale. Acestea au pentru ele o semnificatie aparte, amintind adeseori de o experienta amoroasa deosebit de puternica, care le leaga de persoana de la care le-au primit cadou.

O femeie trebuie sa-si aleaga cu atentie podoabele pentru o ocazie speciala, luând în consideratie nu numai efectul lor, estetic ci si valoarea lor ca amulete. Bijuteriile considerate ca fiind amulete au o mare importanta atât în ritualuri, cât si în stilul de viata de tip tantric, actionând prin declansarea anumitor procese subtile de rezonanta atât la nivel constient, cât si inconstient. O amuleta, o bijuterie ce reprezinta un simbol, este impregnata cu energii subtile benefice si cu calitati magice si emotionale, si are efecte, datorita puterii noastre de asociere, care ne permite sa rezonam cu anumite energii subtile benefice din Macrocosmos.

Bijuteriile dau o nota în plus frumusetii pe care o femeie o poate crea printr-o combinatie priceputa a machiajului, îmbracamintii si podoabelor.

Florile naturale trebuie sa fie incluse în categoria podoabelor corporale.

O femeie vitala si frumoasa poate deveni uimitor de frumoasa datorita asocierii atente a culorilor si a parfumului unor anumite flori, cu propriul sau parfum. În traditia secreta tantrica, podoabele unei femei reprezinta simboluri ale cosmologiei ei personale si ele indica directia ei de evolutie. Exista cinci tipuri de bijuterii tantrice (lantisoare pentru gât, cercei, bratari, podoabe pentru cap si cingatori) care simbolizeaza cele cinci elemente si cele cinci tipuri psihologice distincte.

Purtând bijuterii cu un caracter simbolic, o femeie intra astfel în contact cu propria sa imagine idealizata si transfigurata.

O femeie frumoasa, vitala si senzuala, machiata cu pricepere si împodobita cu anumite podoabe, este o imagine foarte excitanta pentru orice barbat, mai ales daca el stie ca ea s-a pregatit astfel numai pentru el.

Urmariti sa folositi produse cosmetice naturale si de buna calitate, precum si bijuterii pentru a da astfel forta relatiei dumneavoastra si pentru a mari placerea estetica.

Svetlana Sauciuc
Informatie de pe siteul : http://seductiatrupului.ro
Google
Gossip Shop - 2008 Constanta Romania